copiereanuefurt/programe-libere.html

<h2>Programe libere</h2>

„Programele libere” sunt programe care respectă <a href="http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.html">libertatea utilizatorilor</a>. Un program este liber dacă utilizatorii au libertatea:

<ul>
    <li>de a utiliza programul, în orice scop,</li>
    <li>de a-i studia modul de funcționare (este necesar accesul la codul sursă) al programului și de a-l adapta nevoilor proprii,</li>
    <li>de a împărtăși sau redistribui copii, pentru a-i ajuta pe cei din jur,</li>
    <li>de a îmbunătăți programul și de a pune îmbunătățirile la dispoziția publicului, în folosul întregii societăți.</li>
</ul>

<p>Programele libere sunt lansate sub licențe libere (spre exemplu, <a href="http://www.gnu.org/copyleft/gpl.html">Licența Publică Generală GNU</a>) care asigură că orice utilizator va avea dreptul legal să se folosească de toate aceste libertăți, fără a fi restricționat sau tras la răspundere ulterior. Această formă de publicare a programelor este una etică, care ajută la stabilirea unei societăți digitale libere, <a href="http://fsfe.org/freesoftware/society/democracy.en.html">unui control democratic asupra tehnologiei</a> și unui acces egal și transparent la informație și cunoaștere. De asemenea, libertatea programelor oferă oricui oportunitatea lansării de afaceri (de creare de soluții și adaptare la nevoile utilizatorilor și de asistență tehnică, de exemplu) pe baza programelor de calculator care sunt licențiate pe principii etice: libertate în creație (nu neapărat reinventare, practică comună unde sunt impuse restricții) și inovație și, bineînțeles, concurență loială.</p>

<p>Sistemul de operare <a href="http://gnu.org">GNU/Linux</a>, navigatorul <a href="http://www.mozilla.org/en-US/">Firefox</a> și suita de birou <a href="http://libreoffice.org">LibreOffice</a> sunt doar câteva exemple din miile de programe libere care sunt dezvoltate astăzi de oameni simpli, comunități de utilizatori, programatori independenți și companii. Promovarea libertăților utilizatorilor și dezvoltarea programelor libere fac parte din <a href="http://fsfe.org/freesoftware/transcripts/rms-fs-2006-03-09.en.html">mișcarea pentru eliberarea programelor</a> care a luat naștere la începutul anilor '80 și care continuă și astăzi, avansând din ce mai mult societatea către obținerea libertății digitale.</p>

<h2>Programele proprietărești<sup>*</sup></h2>

<p>Din păcate, și în zilele noastre foarte mulți utilizatori încă mai folosesc programe nelibere sau proprietărești. Însă programele nelibere restricționează libertățile utilizatorilor. Utilizatorilor le este interzis să folosească, să copieze, să modifice după necesități și să împărtășească programele, cu atât mai mult în scop comercial. Aceasta este o nedreptate care oferă o <i>putere</i> enormă dezvoltatorilor asupra utilizatorilor. De exemplu, nici măcar nu putem fi siguri dacă programele pe care le folosim fac doar ceea ce trebuie să facă și nu fac mai mult, cum ar fi să ne spioneze. Verificarea codului programelor proprietărești este interzisă.</p>
 
<p>Toate aceste restricții afectează transparența, accesul egal la informație și educație și participarea în lumea digitală; restricțiile instaurează controlul asupra utilizatorilor, iar blocarea lor pe anumite platforme ușurează stabilirea monopolului în care concurența este marginalizată și standardele deschise sunt ignorate. Depinzând de programe nelibere, societatea nu poate controla tehnologia pe care o folosește; această putere (asupra tehnologiei și asupra utilizatorilor ei) rămâne în mâinile unui grup restrâns de oameni sau companii.</p>

<p class="ref">* Este utilizată des traducerea greșită „program proprietar” a termenului englezesc „proprietary software”, însă în limba română nu există adjectivul „proprietar”, acesta fiind substantiv. Corect este „program proprietăresc”.</p>